CESCÚȚ, cescuțuri, s. n. (Reg.) Timp foarte scurt; clipă. – Din ceas.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CESCÚȚ, cescuțuri, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui ceas (1); timp foarte scurt; clipă.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CESCÚȚ s. v. ceas, clipă, clipită, minut, moment, oră, secundă, timp, vreme.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cescúț, V. ceas.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
1) ceas n., pl. urĭ (vsl. časŭ). Ora, a doŭă-zecĭ și patra parte dintre doŭă răsăriturĭ de soare. Moment, timp: ceasu prînzuluĭ, ceasu plecăriĭ. Ceasornic: un ceas de aur, ceasu umblă în ainte [!]. Ceas răŭ, moment care aduce nefericire. Într´un ceas bun, noroc să dea Dumnezeŭ (formulă de urare). La opt ceasurĭ saŭ la opt, la ceasu al optulea. Cît e ceasu (V. cît), ce ceas e saŭ cîte ceasurĭ sînt, ce oră e, ce oră arată ceasornicu? E ceasu opt (și) jumătate, opt și un sfert, opt fără un sfert, opt și 10, opt fără 10 minute saŭ sînt opt ceasurĭ, ceasornicu arată opt ore ș. a. Pl. Părțĭ din ceaslov rostite la diferite ceasurĭ. – Dim. cescuț, pl. urĭ saŭ e (Prav. MB).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink