CÉTNIC, cetnici, s. m. 1. Participant la lupta armată de partizani a popoarelor slave din Peninsula Balcanică în sec. XIX împotriva asupritorilor turci. 2. Membru al unor organizații de tip fascist care au activat în Iugoslavia. – Din scr. četnici.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
cétnic s. m., pl. cétnici
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CETNICI (‹ scr.) s. m. pl. 1. Nume dat participanților la lupta armată de partizani a popoarelor slave din Pen. Balcanică, în sec. 19, împotriva asupritorilor turci. 2. Nume însușit de membrii unei organizații de naționaliști din Iugoslavia care, în timpul celui de-al doilea război mondial, au luptat alături de hitleriști împotriva forțelor de eliberare națională.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink