Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
CEVÁ pron. nehot., adj. nehot., adv. I. Pron. nehot. 1. Un lucru oarecare; oarece. ◊ Expr. A fi (sau a ajunge etc.) ceva de speriat, se spune despre cineva sau despre ceva care iese din comun (în bine sau în rău), care provoacă uimire, spaimă etc. Așa ceva = un lucru ca acesta. E ceva de el (sau de capul lui) = are (unele) calități. 2. Un lucru (cât de) mic, o cantitate, o parte (cât de) neînsemnată, (cât de) puțin. Să fac și eu ceva cât stau aici. 3. Lucru important, valoros, mult. II. Adj. nehot. 1. Oarecare, oarecât, câtva. 2. (Fam.) Foarte bun, foarte frumos. ◊ Expr. Mai ceva = mai de seamă, mai frumos, mai bun sau mai rău, mai urât etc. III. Adv. Întrucâtva, puțin, cât mai (sau cât de) puțin. ♦ (Repetat) Cât de cât, măcar, (foarte) puțin. – Ce + va.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CEVÁ pron. nehot. I. 1. Un lucru oarecare; oarece. Am pomenit ceva despre „lelița” Anica (SADOVEANU). ◊ Expr. A fi (sau a ajunge etc.) ceva de speriat = a) a căpăta o înfățișare atât de neobișnuită (în rău) încât provoacă spaimă; b) se spune despre cineva sau ceva care iese din comun (în bine sau în rău). Așa ceva = un lucru ca acesta. Încotro s-apuce? căci nici nu mai auzise până atunci de așa ceva (ISPIRESCU). E ceva de el (sau de capul lui) = are (unele) calități. 2. Un lucru (cât de) mic, o cantitate, o parte (cât de) neînsemnată, (cât de) puțin. Toderică îi pofti întâi să guste ceva (NEGRUZZI). 3. Lucru important, valoros, mult. Vreau să cunosc ceva, când voi ieși de la dumneata (CREANGĂ). II. (Cu valoare de adj. nehot.) 1. Oarecare, oarecât, câtva. De-acum înainte mai aveți și ceva treabă de făcut (CREANGĂ). 2. (Fam.) Foarte bun, foarte frumos. ◊ Expr. Mai ceva = mai de seamă, mai frumos, mai bun sau mai rău, mai urât etc. III. (Cu valoare de adv.) Întrucâtva, puțin, cât mai (sau cât de) puțin. Începură, de la o vreme, parcă a cunoaște ceva locul (SBIERA). ♦ (Repetat) Cât de cât, măcar, (foarte) puțin. Ceva-ceva să-l fi contrariat, apoi striga (GHICA). – Din ce + va.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CEVÁ pron., adj., adv. 1. pron. (înv. și reg.) cevași, cevașilea, oarece, oareceva, (înv.) oareșice. (S-a dus să ia ~.) 2. adj. câtva, oarecare, oareșicare, (înv. și reg.) cevași, cevașilea, oarecât, oarecâtva, oareșice. (Are ~ treabă.) 3. adv. v. întrucâtva.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cevá pr. invar., adj. invar., adv.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cevá pron. indefinit (ce și -va). Un lucru oare-care: să-țĭ spun ceva. Adv. Puțin: ceva maĭ jos. Ceva-ceva, (acc. ca și la încet-încet), foarte puțin. Așa ceva (ca germ. so etwas). 1) asemenea lucru: n´am maĭ văzut așa ceva (așa lucru, asemenea comedie); 2) cam așa. – În Olt. céva. V. oare-ce.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CEVÁ1 adv. Puțin. ~ mai mult. Măcar ~. ◊ ~-~ măcar puțin; măcar un pic. /ce + va
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CEVÁ2 adj. Care este în cantitate mică; puțin; câtva. Mai are ~ treabă. ~ bani. ◊ Mai ~ mai bun; mai frumos. /ce + va
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CEVÁ3 pron. nehot. Un obiect oarecare, neînsemnat, necunoscut, neidentificat. Am adus ~. ◊ Așa ~ a) un astfel de lucru; b) aproximativ așa. /ce + va
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
*oáre céva adv. + pr. ( ~ de aici l-ar interesa?)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
CEVA, Giovanni (1648-1734), matematician italian. Lucrări de geometrie (autor al teoremei ce-i poartă numele).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink