CHÁRTER, chartere, s. n. 1. Tip de contract de transport naval sau aerian deosebit de cursele regulate, organizat în funcție de necesități. 2. Avion sau navă care circulă conform unui charter (1). [Pr.: ceártăr] – Din engl. charter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CHÁRTER s.n. v. cearter.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CHARTER [CÉARTĂR] s. n. 1. tip de contract de transport cu avioane sau nave închiriate de o agenție de turism ori comercială, care permite tarife mai reduse decât pe liniile regulate. 2. avion, navă care circulă conform unui charter (1). (< engl. charter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CHARTER (cuv. engl.) [tʃá:tə] subst. Navlosire, închiriere. ♦ Avion închiriat la un preț mai scăzut decît cel al curselor regulate, pentru efectuarea unor servicii de transport de persoane; p. ext. închirierea unui autobuz. ◊ C.-party = document care atestă închirierea unui contract de navlosire.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink