CHEÍȚĂ, cheițe, s. f. 1. Diminutiv al lui cheie. 2. (Pop.) Cusătură (colorată) în zigzag, cu care se încheie marginile la o cămașă țărănească. ♦ Mică întăritură cusută la capătul unei tăieturi făcute într-o stofă, pentru a împiedica destrămarea materialului. ♦ Cheotoare (1) subțire, făcută din ață. – Cheie + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CHEÍȚĂ, cheițe, s. f. 1. Diminutiv al lui cheie (1). 2. (Pop.) Cusătură (colorată) în zigzag, cu care se încheie marginile la o cămașă țărănească. ♦ Mică întăritură cusută la capătul unei tăieturi făcută într-o stofă, pentru a împiedica destrămarea materialului. ♦ Cheotoare (1) subțire, făcută din ață.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
cheíță s. f., g.-d. art. cheíței; pl. cheíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CHEÍȚĂ ~e f. (diminutiv de la cheie) 1) Cusătură care întărește locurile mai solicitate la obiectele de îmbrăcăminte. 2) Cheotoare subțire făcută din ață. [Sil. che-i-] /cheie + suf. ~iță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CHEIȚA-RÁIULUI s. v. scânteioară.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink