Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
CHESTIONÁ, chestionez, vb. I. Tranz. A pune cuiva întrebări în legătură cu o anumită problemă. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. questionner.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CHESTIONÁ vb. I. tr. A pune întrebări, a întreba. [Pron. -ti-o-. / < fr. questionner].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CHESTIONÁ vb. tr. a pune cuiva întrebări; a interoga. ◊ a examina. (< fr. questionner)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CHESTIONÁ, chestionez, vb. I. Tranz. A pune cuiva întrebări pentru a-l face să spună ceea ce știe în legătură cu o anumită problemă. [Pr.: -ti-o-] – Fr. questionner.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CHESTIONÁ vb. 1. v. întreba. 2. v. asculta.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
chestioná vb. (sil. -ti-o-), ind. prez. 1 sg. chestionéz, 3 sg. și pl. chestioneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A CHESTIONÁ ~éz tranz. 1) (persoane) A determina să răspundă (asupra unei probleme); a întreba; a interoga. 2) (martori, inculpați) A supune unui interogatoriu; a interoga. 3) rar (elevi sau studenți) A supune unui examen oral; a întreba; a asculta; a interoga; a examina. [Sil. -ti-o-] /<fr. questionner
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
chestionéz v. tr. (d. chestiune; fr. questionner). Pun cuĭva chestiunĭ, examinez, întreb.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink