CHÍBLĂ, chible, s. f. 1. Vas de oțel asemănător cu o găleată, cu care se ridică la suprafață materialul excavat dintr-un puț de mină. 2. Cutie de fontă în care se transportă zgura sau alte deșeuri într-o întreprindere siderurgică. – Din germ. Kübel, engl. kibble.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CHÍBLĂ s. f. 1. vas de oțel cu care se ridică la suprafață materialul excavat dintr-un puț de mină. 2. cutia de fontă cu care se transportă zgura în siderurgie. (< engl. Kibble)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
chíblă (chíble), s. f. – (Banat) Frontispiciu, terminație triunghiulară a unei fațade. Germ. Giebel (DAR).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
chíblă s. f. (sil. -blă), g.-d. art. chíblei; pl. chíble
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink