CHIMÍST, -Ă, chimiști, -ste, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu studiul chimiei, specialist în chimie. – Din fr. chimiste.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CHIMÍST, -Ă s.m. și f. Specialist în chimie. [Cf. fr. chimiste].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CHIMÍST, -Ă s. m. f. specialist în chimie. (< fr. chimiste)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CHIMÍST, -Ă, chimiști, -ste, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu studiul chimiei, care este specialistă în această știință. – Fr. chimiste.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
chimíst s. m., pl. chimíști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
chimíst, -ă s. (d. chimie; fr. chimiste). Persoană care se ocupă de chimie. – Maĭ rar himist.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CHIMÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Specialist în chimie. ~-biolog. /<fr. chimiste
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
chimístă s. f., pl. chimíste
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink