CHINGÚȚĂ, chinguțe, s. f. Chinguliță. – Chingă + suf. -uță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CHINGÚȚĂ, chinguțe, s. f. Chinguliță. – Din chingă + suf. -uță.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CHINGÚȚĂ s. v. chinguliță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
chingúță s. f., g.-d. art. chingúței; pl. chingúțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink