Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CHINÍNĂ, chinine, s. f. Alcaloid extras din scoarța arborelui de chinină, sub formă de substanță albă, cristalină, cu gust foarte amar, folosit ca medicament contra malariei și a unor stări febrile; comprimat farmaceutic din această substanță. – Din fr. quinine.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CHINÍNĂ f. Substanță albă, cu gust amar, extrasă din coajă de chinchină și folosită ca medicament febrifug. /<fr. quinine
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CHINÍNĂ s.f. Substanță albă cristalizată, foarte amară la gust, care se găsește în scoarța arborelui chinchina, folosită ca medicament febrifug. [< fr. quinine, cf. it. chinina, sp. quina, quinquina].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CHINÍNĂ s. f. alcaloid alb, cristalizat, foarte amar la gust, extras din scoarța arborelui chinchina, febrifug. (< fr. quinine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CHINÍNĂ, chinine, s. f. Substanță albă, cristalină, cu gust foarte amar, folosită ca medicament febrifug contra frigurilor și a infecțiilor gripale; comprimat din această substanță. – Fr. quinine.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
chinínă s. f., g.-d. art. chinínei; pl. chiníne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
chinínă f., pl. e (d. quina, pron. kina, numele spaniol de origine peruviană al copaculuĭ din care se scoate chinina; fr. chinine, sp. quinina, it. chinina). Chim. O substanță amară care se găsește, cu alțĭ alcaloizĭ, în scoarța de chinină (speciile cinchona calisaya, cinchona succirubra și cinchona huanuco), care crește în Anzĭ la înălțimĭ de 1600 m.-2500 m. Sulfat de chinină, care e renumitu medicament contra frigurilor. – Sulfatu de chinină, căruĭa lume-ĭ zice abuziv chinină, e amorf, alb, inodor și foarte amar. A fost descoperit la 1820 de Francejiĭ Caventou și Pelletier în scoarța de chinină. El se ĭa în prafurĭ învălite [!] în hîrtie saŭ în buline (cápsule) saŭ pin [!] injecțiunĭ pe supt pele [!] supt formă de sulfat orĭ de cloridrat [!]. Chinina e specificu paludizmuluĭ, pe al căruĭ parazit îl ucide. De aceĭa rolu eĭ e capital în combaterea frigurilor și se întrebuințează și contra migreneĭ, nevralgiilor ș. a. – Numele științific de cinchona vine de la contele Spaniol Chinchon (vice-rege al Perúuluĭ), a căruĭ soție a răspîndit în lume scoarța de chinchină († 1639).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)