Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
CHIOTÍ, chiotesc, vb. IV. Intranz. A scoate chiote; a chiui. ♦ (Rar) A răsuna. Valea chiotește. [Pr.: chi-o-] – Din chiot.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CHIOTÍ vb. v. chiui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
chiotí vb. (sil. chi-o-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chiotésc, imperf. 3 sg. chioteá; conj. prez. 3 sg. și pl. chioteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A CHIOTÍ ~ésc intranz. (despre oameni) A scoate un strigăt ascuțit puternic și prelung (de bucurie, de chemare etc.); a produce chiote; a chiui; a hăuli. [Sil. chi-o-] /Din chiot
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
chiotésc v. intr. (d. chiot). Rar. Chĭuĭ de bucurie.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink