CHIROMÁNTIC, -Ă, chiromantici, -ce, adj. De chiromanție. – Din engl. chiromantic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
chiromántic adj. m., pl. chiromántici; f. sg. chiromántică, pl. chiromántice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CHIROMÁNTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de chiromanție; propriu chiromanției. /chiromant + suf. ~ic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink