CHIUÍTĂ s. f. (Reg.; în loc. adv.) Cu chiuita = foarte mult, cu nemiluita, nenumărat. [Pr.: chi-u-] – V. chiui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
chiuítă s. f. (sil. chi-u-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink