CIANÍT s. n. (min.) disten. (< fr. cyanite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CIANÍT s. v. disten.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cianít s. n. (sil. ci-a-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CIANÍT (‹ fr. {i}; {s} gr. kyanos „albastru-închis”) s. n. (MINER.) Disten.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink