Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CIANOGÉN s. n. (Chim.) Cian. [Pr.: ci-a-] – Din fr. cyanogène.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CIANOGÉN s.n. Cian. [Pron. ci-a-. / < fr. cyanogène].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CIANOGÉN s. n. cian. (< fr. cyanogène)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CIANOGÉN s. v. cian.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cianogén s. n. (sil. ci-a-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cianogén n. (vgr. kyanós, albastru, și -gen din oxi-gen). Chim. Un corp gazos, veninos care arde cu flacără roșiatică (C2 Az2). Se licheface [!] la -25° supt [!] presiunea normală, ferbe [!] la -21° și se cristalizează la -34°. Preparat de G*y-Lussac la 1811.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)