CIBÓRIU s.n. Baldachin susținut de coloane, care acoperea altarul bazilicilor creștine. ♦ Vas, având forma unei cupe din fruct de nufăr, care servește în bisericile catolice pentru păstrarea rezervei euharistice după slujbă. [Pron. -riu, pl. -rii, var. ciborium. / < lat., fr. ciborium].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CIBÓRIU (‹ fr.) s. n. 1. Construcție mică, în formă de baldachin, din piatră sau metal, așezată pe masa altarului. 2. Vas liturgic în formă de cupă, folosit pentru păstrarea elementelor euharistice în bisericile catolice.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink