Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: cinematic (adjectiv) , cinematică (substantiv feminin)   
CINEMÁTICĂ f. Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor, indiferent de cauzele care produc mișcarea lor. ~a mecanismelor. [G.-D. cinematicii] /<fr. cinématique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CINEMÁTICĂ s.f. Ramură a mecanicii care studiază mișcarea corpurilor independent de cauzele care o produc. [Gen. -cii. / < fr. cinématique, cf. gr. kinema – mișcare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
cinemátică (știință a mișcării) s. f., g.-d. art. cinemáticii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CINEMÁTIC, -Ă, cinematici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a mecanicii care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor, independent de masele lor și de cauzele care produc mișcarea. 2. Adj. Care aparține cinematicii (1), privitor la cinematică. – Din fr. cinématique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CINEMÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de cinematică; caracteristic cinematicii. /<fr. cinématique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CINEMÁTIC, -Ă adj. Referitor la mișcare. [< fr. cinématique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CINEMÁTIC, -Ă I. adj. referitor la mișcare. II. s. f. ramură a mecanicii care studiază mișcarea corpurilor independent de cauzele care o produc. (< fr. cinématique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cinemátic adj. m., pl. cinemátici; f. sg. cinemátică, pl. cinemátice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cinemátic, -ă adj. (din vgr. kínema, kinématos, mișcare, pin [!] a**l. cu sistematic). Motor, mișcător, relativ la mișcare. S. f., pl. ĭ. Mat. Acea parte a mecaniciĭ care studiază proprietățile geometrice ale mișcăriĭ fără a se interesa de forțele care o produc. V. dinamic. – Și cinetic.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CINEMÁTICĂ (‹ fr. {i}) s. f. Ramură a mecanicii care studiază mișcarea corpurilor materiale și mărimile ce caracterizează această mișcare (traiectorii, viteze, accelerații etc.), precum și legile ei generale, fără a lua în considerare cauzele ce o determină sau o influențează. ♦ C. stelară = capitol al astronomiei care studiază legitățile mișcării stelelor.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)