CINOCEFÁL, cinocefali, s. m. Specie de maimuță care trăiește în Africa și care se caracterizează prin botul prelung, ca al unui câine, și prin coada lungă. – Din fr. cynocéphale, lat. cynocephalus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CINOCEFÁL s.m. Maimuță africană cu botul ascuțit ca al unui câine. [< fr. cynocéphale, cf. gr. kynokephalos < kyon – câine, kephale – cap].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CINOCEFÁL s. m. maimuță africană cu cap alungit, ca al unui câine. (< fr. cynocéphale, lat. cynocephalus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cinocefál s. m., pl. cinocefáli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cinocéfal și -ál, -ă adj. (vgr. kynoképhalos, d. kýon, kynós, cîne [!], și kephalé, cap. V. acefal). Cu cap ca de cîne. S. m. Zool. Un fel de maĭmuță cu cap ca de cîne. V. căpcăun și babuin.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CINOCEFÁL ~i m. 1) la pl. Specie de maimuțe de talie mică, cu bot și coadă lungă (reprezentanți: babuinul, mandrilul etc.). 2) Maimuță din această specie. /<fr. cynocéphale, lat. cynocephalus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink