Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: cinsti (verb tranzitiv) , cinstit (adjectiv)   
CINSTÍT, -Ă, cinstiți, -te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care este de bună-credință; onest, corect; care nu înșală. 2. Virtuos, fidel, cast. 3. (Înv.) Vrednic de respect; stimat, onorat. – V. cinsti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CINSTÍT adj. 1. corect, incoruptibil, integru, leal, necoruptibil, onest, (livr.) prob, (înv.) neademenit, nemitarnic, (fig.) curat, nepătat. (Funcționar ~; comportare ~.) 2. v. sincer. 3. v. fidel. 4. v. onorabil.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
CINSTÍT adj. v. adorat, divinizat, idolatrizat, venerat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Cinstit ≠ depravat, josnic, necinstit.
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
cinstít, -ă adj. Onest. Onorabil. Onorat: cinstite părinte! Adv. Cu cinste: avere dobîndită cinstit.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CINSTÍ, cinstesc, vb. IV. Tranz. 1. A respecta, a onora, a prețui pe cineva sau ceva; a da cuiva cinstea cuvenită. 2. (Pop.) A face cuiva un dar, un cadou; a da cuiva un bacșiș. 3. (Fam.) A ospăta, a trata (cu băutură); a plăti consumația cuiva ♦ A închina, a bea în onoarea cuiva sau a ceva. ♦ Refl. A bea o băutură alcoolică. Ne-am cinstit cu o țuică. – Din sl. čĩstiti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CINSTÍ ~ésc tranz. 1) (persoane sau valori umane) A trata cu cinste maximă (izvorâtă dintr-un sentiment de apreciere deosebită). 2) fam. (persoane) A trata (în semn de prețuire, de prietenie), mai ales, cu băutură. 3) (băuturi alcoolice) A consuma fără a abuza. 4) înv. (persoane) A răsplăti cu un dar sau cu un bacșiș. /<sl. țistiti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CINSTÍT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A CINSTI. 2) Care este corect și de bună-credință; onest; integru. Om ~. 3) Care manifestă un atașament constant; care vădește statornicie în convingeri și sentimente; devotat; fidel. /v. a cinsti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CINSTÍ vb. 1. v. aprecia. 2. v. glorifica. 3. v. onora. 4. v. închina. 5. v. ospăta.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
CINSTÍ vb. v. adora, diviniza, idolatriza, respecta, ține, venera.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A cinsti ≠ a defăima, a necinsti
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
cinstí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cinstésc, imperf. 3 sg. cinsteá; conj. prez. 3 sg. și pl. cinsteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cinstésc v. tr. (vsl. čĭstíti). Onorez. Fam. Fac cinste, ofer băutură saŭ și mîncare gratis. V. intr. Beaŭ vin orĭ rachiŭ. V. refl. Beaŭ cu alțiĭ saŭ chear [!] mă îmbăt bînd cu eĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)