Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
cioci1 s.m. (reg.) 1. (la sg.) câine de curte. 2. (la pl.) chică.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
cioci2 s.m. pl. (reg.) ciorapi din postav alb de lână și lungi până la genunchi, purtați în opinci de ardelence.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
cioci3 s.f. pl. (reg.) cârlige pentru prins rufele spălate pe sârmă sau frânghie.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
ciocí, ciocésc, vb. IV refl. (reg.) a se chercheli, a se îmbăta, a se afuma.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
cióci s. m. pl. – Ciorapi de pînză sau de stofă. Mag. csucsa „papuc” (Cihac, II, 490); după DAR, din germ. Socken „ciorapi, șosete”. În Trans. și Munt.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
cĭocĭ m. pl. (cp. cu it. ciocia, opincă, bocîncă). Trans. Cĭorapĭ țărăneștĭ femeĭeștĭ făcuțĭ din postav alb (călțunĭ).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CIOCILE, com. în jud. Brăila; 3.405 loc. (1991).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink