CIOMĂGÁȘ, ciomăgași, s. m. (Fam.) Om înclinat spre ceartă și bătaie; bătăuș, ciomăgar. – Ciomag + suf. -aș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CIOMĂGÁȘ s. v. bătăuș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ciomăgáș (persoană) s. m., pl. ciomăgáși
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ciomăgáș (ciomag mic) s. n., pl. ciomăgáșe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cĭomăgáș m. Fam. Iron. Bătăuș cu cĭomagu.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink