Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
CIONDĂNÍ, ciondănesc, vb. IV. Refl. recipr. (Fam.) A se certa cu cineva pentru nimicuri fără a-și spune vorbe grele, a se împunge cu vorba; a se ciorovăi. ♦ Tranz. A certa pe cineva în mod repetat sau insistent. – Cf. săs. schänden.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CIONDĂNÍ vb. v. ciorovăi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ciondăní (-nésc, ít), vb.1. A bombăni, a bodogăni. – 2. A certa, a dojeni. – Var. ciondrăni. Creație expresivă ca dondăni, bombăni. După Cihac, II, 490, din mag. civódni; însă fonetismul este dificil. DAR propune săs. schäden „a certa”, care nu pare mai convingător (cf. Drăganu, Dacor., III, 1089). Der. cioandră (var. cioandă), s. f. (dispută, ceartă), pentru a cărui terminație cf. buleandră, fleandură; hoandră; ciondăneală, s. f. (ceartă); ciondănit, s. n. (ceartă).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
ciondăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciondănésc, imperf. 3 sg. ciondăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. ciondăneáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A SE CIONDĂNÍ mă ~ésc intranz. fam. A se certa ușor (pentru lucruri mărunte); a se ciorovăi; a se clănțăni. /cf. săs. schänden
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
cĭondănésc (mă) v. refl. (var. din bondănesc. Cp. cu ung. csángatni, a trage clopotele, csöngeni-böngeni, a clămpăni, și civódni, a se certa). Trans. Mold. Mă cert, mă sfădesc cu glas tare: aŭ să se dea pe brazdă orĭ-cît s´ar maĭ cĭondăni (Rebr. 257). – Și cĭondr-, ĭar în Bas. cĭold-. În vest și cĭondăĭesc. V. cĭorovăĭesc și împilduĭesc.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)