CIOROÁICĂ, cioroaice, s. f. 1. Cioară. 2. Epitet dat unei femei brunete, oacheșe. – Cioroi + suf. -oaică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
cioroáică s. f. (sil. -roai-), g.-d. art. cioroáicei; pl. cioroáice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cĭoroáĭcă f., pl. e (augm. d. cĭoară). Epitet ironic Țigancelor.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink