CIRCUMSPÉCȚIE s. f. (Livr.) Prudență, precauție, rezervă. – Din lat. circumspectio, fr. circonspection.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CIRCUMSPÉCȚIE s.f. Chibzuială, precauție, prudență. [Gen. -iei, var. circumspecțiune s.f. / < lat. circumspectio, cf. fr. circonspection].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CIRCUMSPÉCȚIE s. f. atitudine circumspectă; precauție, prudență, rezervă. (< fr. circonspection, lat. circumspectio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CIRCUMSPÉCȚIE s. v. prudență.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
CIRCUMSPÉCȚIE s. v. bănuială, neîncredere, suspiciune.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
circumspécție s. f. (sil. -ți-e), art. circumspécția (sil. -ți-a), g.-d. circumspécții, art. circumspécției
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CIRCUMSPÉCȚIE ~i f. Caracter circumspect; precauție; prudență. [Art. circumspecția; G.-D. circumspecției; Sil. ți-e] /<lat. circumspectio, ~onis, fr. circonspection
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink