ciríc, cirícuri, s.n. (reg.) 1. sfert de pogon. 2. picior de miel; ciosvârtă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
ciríc (-curi), s. n. – Sfert, parte, bucată. Tc. çerek (Șeineanu, II, 133; Popescu-Ciocănel 22), cf. bg. çirek, sb. çerek.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
ciríc n., pl. urĭ și e (turc. čerek, čeĭrek și čeriek, d. pers. čarĭek, sfert, d. čar, patru; bg. čerek). Munt. ș. a. Un sfert de pogon. Jumătate de sfert de pîĭne. – Și cerec (Ant. P.), jumătate din cîștig ș. a.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink