Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CISTERCIÁN, -Ă, cistercieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Călugăr care aparține unei congregații benedictine fundate în Franța. 2. Adj. Care aparține cistercienilor (1), privitor la cistercieni. [Pr.: -ci-an] – Din fr. cistercien.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
cistercián s. m., adj. m. (sil. -ci-an), pl. cisterciéni (sil. -ci-eni); f. sg. cisterciánă, g.-d. art. cisterciénei, pl. cisterciéne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CISTERCIÉNI (‹ fr.) s. m. pl. Membri ai unei congregații benedictine fundate în 1098 de Sf. Robert, la Cîteaux (lîngă Dijon). Au reintrodus viața simplă inițială a Ordinului Benedictin. În prima jumătate a sec. 12, centrul lor a devenit abația Clairvaux, fundată de Sf. Bernard. Congregația fost dizolvată în Timpul Revoluției Franceze. În România au fundat mănăstirea Igriș (1179) în Banat, iar în 1202 mănăstirea Cîrța (jud. Sibiu). V. trapist (1).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)