CISTICÉRC, cisticerci, s. m. Formă larvară a teniei, având aspectul unei vezicule de mărimea bobului de mazăre, care se fixează în țesuturile mamiferelor, producând cisticercoza. – Din fr. cysticerque.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CISTICÉRC s.m. Formă larvară a teniei, asemănătoare unei bășicuțe cât un bob de mazăre, care se fixează în organism. [< fr. cysticerque, cf. gr. kystis – bășică, kerkos – coadă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CISTICÉRC s. m. ultimul stadiu larvar al unor tenii, asemănător unei bășicuțe cât un bob de mazăre. (< fr. cysticerque)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cisticérc s. m., pl. cisticérci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CISTICÉRC ~ci m. Larvă a teniei, care se dezvoltă în țesuturile organismelor infectate (în special la mamifere), producând cisticercoza. /<fr. cysticerque
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CISTICÉRCI s. pl. (ZOOL.) (pop.) linți (pl.). (~i provoacă cisticercoza.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink