CITOCROMÍE, citocromii, s. f. Procedeu rapid de tipar în patru culori suprapuse, la care forma parțială de negru servește la redarea efectelor de tonuri închise. – Din fr. cytochromie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CITOCROMÍE s.f. Procedeu rapid de tipar în patru culori, la care forma parțială de negru servește la redarea efectelor de tonuri închise. [Gen. -iei. / < fr. cytochromie, cf. gr. kytos – celulă, chroma – culoare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CITOCROMÍE s. f. procedeu rapid de tipar în patru culori, la care forma parțială de negru servește la redarea efectelor de tonuri închise. (< fr. cytochromie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
citocromíe s. f. (sil. -cro-), art. citocromía, g.-d. art. citocromíei; pl. citocromíi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink