Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CIURLÁN, ciurlani, s. m. Plantă cu tulpina foarte ramificată, cu frunze alterne, lungi, subțiri și terminate cu un spin, specifică regiunilor de stepă (Salsola ruthenica).Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CIURLÁN s. (BOT.; Salsola kali) salcicorn, săricică, (rar) salsolă, (reg.) burcum, ciulin, curai, fugaci, parpalac, pochitnic, rostogol, sărigea, tartan, t******g, tăvălug, târtan, vălătuc, vătălan, iarba-porcului, iarbă-sărată.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ciurlán s. m., pl. ciurláni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cĭurlán m. (cp. cu cĭurlez și cu sîrb. čuriti, a fuma). Munt. Mold. O plantă ghimpoasă care, după ce se usucă, se desprinde și se rostogolește de vînt. Țăraniĭ o fac grămezĭ și o ard în loc de lemn. Se zice că uniĭ o fumează în lulea. – Se numește și corlan (Bas. nord), tîrtan și vălătuc. La Panțu tîrtan, o plantă cruciferă (crampe tatarica). Asta să fie? [!]
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CIURLÁN ~i m. Plantă erbacee cu tulpina ramificată și cu frunze mărunte, lungite, terminate cu un spin la vârf; săricică. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)