Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
CLAUSTRÁRE, claustrări. s. f. Faptul de a (se) claustra. [Pr.: cla-us-]. – V. claustra.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CLAUSTRÁRE s.f. Acțiunea de a (se) claustra; claustrație. [< claustra].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CLAUSTRÁRE s. v. izolare, singurătate.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
claustráre s. f. (sil. cla-us-), g.-d. art. claustrării; pl. claustrări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CLAUSTRÁ, claustrez, vb. I. Refl. și tranz. (Livr.) A (se) închide într-o mănăstire sau a (se) izola într-un loc retras. [Pr.: cla-us-] – Din fr. claustrer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CLAUSTRÁ ~éz tranz. A face să se claustreze. [Sil. cla-us-] /<fr. claustrer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE CLAUSTRÁ mă ~éz intranz. 1) (despre persoane) A se retrage într-o mănăstire. 2) fig. A se îndepărta de tumultul vieții, trăind în singurătate; a se retrage; a se închide; a se pustnici; a se izola. [Sil. cla-us-] /<fr. se claustrer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CLAUSTRÁ vb. I. refl., tr. (Rar) A (se) închide, a (se) izola într-o mănăstire sau în alt loc retras. [< fr. claustrer, cf. lat. claustrum – loc închis].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CLAUSTRÁ vb. refl., tr. a (se) închide într-o mănăstire, a (se) izola într-un loc retras. (< fr. claustrer, lat. claustrare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CLAUSTRÁ vb. v. izola.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
claustrá vb. (sil. cla-us-), ind. prez. 1 sg. claustréz, 3 sg. și pl. claustreáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink