CLIMACTÉRIU s. n. Perioadă care marchează sfârșitul maturității unei persoane și care se caracterizează printr-un ansamblu de modificări fiziologice, funcționale și psihice. [Pr.: -ri-u] – Din germ. Klimakterium.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CLIMACTÉRIU n. Perioadă care marchează încetarea secreției interne a glandelor genitale la femei sau bărbați, caracterizată și printr-un ansamblu de modificări fiziologice și psihice. [Sil. -te-riu] /<germ. Klimakterium
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CLIMACTÉRIU s.n. Fază în viața femeii sau a bărbatului când încetează funcția secreției interne a glandelor genitale. [Pron. -riu, var. climacterium s.n. / < lat. climacterium, cf. gr. klimakter – vârstă critică].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CLIMACTÉRIU s. n. fază în viața femeii (menopauză) sau a bărbatului (andropauză) când încetează funcția glandelor genitale. (< germ. Klimakterium, lat. climacterium)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
climactériu s. n. [-riu pron. -rĩu]
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink