CLINT, clinturi, s. n. (Rar) Clintire; mișcare. – Din clinti (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
clint s. n., pl. clínturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
clinț, clințe, s.n. (reg.) 1. petec, triunghi de pânză, stofă, piele. 2. petec mic de pământ în formă de triunghi; clinuț, clinișor.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink