Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
1) clonc n., pl. urĭ (d. clonc 2). Dun. Un băț scurt cu care pescariĭ izbesc apa producînd sunetu clonc ca să atragă somnu. Sunetu clonc: cloncu lișițelor care bat apa cu labele lor (Sadov. VR. 1928, 7-8, 9).
Sursa: Dicționaru limbii românești