Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
CLONȚÁT, -Ă, clonțați, -te, adj. (Despre oameni) Cu dinții mari și rari; cu gura ascuțită (ca un clonț). ♦ (Substantivat, f.) Cloanță (1). – Din clonț + suf. -at.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne