CLOPÓTNIȚĂ, clopotnițe, s. f. Turn de biserică sau construcție în formă de turn (situată lângă biserică), în care sunt instalate clopotele (1). – Clopot + suf. -niță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
clopótniță s. f., g.-d. art. clopótniței; pl. clopótnițe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
clopótniță f., pl. e (d. clopot). Turnu în care e clopotu bisericiĭ. – Și -órniță.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CLOPÓTNIȚĂ ~e f. Turn de biserică sau construcție specială în care sunt instalate clopotele. [G.-D. clopotniței] /clopot + suf. ~niță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink