CLOROMICETÍNĂ s. f. (Farm.) Cloramfenicol. – Din fr. cloromycétine.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CLOROMICETÍNĂ s.f. Pulbere albă cu gust amar, insolubilă în apă, cu acțiune bacteriostatică. [< fr. chloromycétine].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CLOROMICETÍNĂ s. f. cloramfenicol. (< fr. chloromycétine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CLOROMICETÍNĂ s. (FARM.) cloramfenicol, clorocid. (~ este un antibiotic.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cloromicetínă s. f., g.-d. art. cloromicetínei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CLOROMICETÍNĂ (‹ fr. {i}; {s} gr. myket- „ciupercă”) s. f. Antibiotic extras din Streptomyces venezuelae, preparat și pe cale sintetică, cu utilizare largă în tratamentul bolilor infecțioase; cloramfenicol, clorocid.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink