CLĂÍȚĂ, clăițe, s. f. Diminutiv al lui claie. – Claie + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CLĂÍȚĂ s. v. jumătate.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
clăíță s. f., g.-d. art. clăíței; pl. clăíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
clăíță f., pl. e (d. claĭe). Claĭe mică.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink