COCLEÁLĂ, cocleli, s. f. 1. Strat de carbonat de cupru, de culoare verde, toxic, care se formează pe suprafața obiectelor de aramă. 2. Gust specific neplăcut al mâncărurilor ținute în vase de aramă nespoite. ♦ Senzație neplăcută în gură, ca de aramă coclită. – Cocli + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COCLEÁLĂ s. patină, (pop. și fam.) verzitură. (~ pe suprafața unui obiect de cupru.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cocleálă s. f. (sil. -clea-), g.-d. art. coclélii; pl. cocléli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cocleálă, coclésc, V. cotleală, cotlesc.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COCLEÁLĂ ~éli f. 1) Strat verde și toxic, care se formează pe suprafața obiectelor de cupru, de alamă etc. sub influența umezelii. 2) Oxidare a vaselor de cupru sau din alte metale, în care se prepară sau se păstrează alimente. 3) Gust specific neplăcut al alimentelor preparate sau păstrate în vase coclite. /a cocli + suf. ~eală
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
cotleálă f., pl. elî́. Est. Rugina verde a arămiĭ. – În vest cocl-.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink