COERÉDE, coerezi, s. m. (Jur.) Persoană care moșteneste împreună cu alții pe cineva, considerată în raport cu aceștia; comoștenitor. – Din lat. coheres, -edis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COERÉDE s.m. Moștenitor împreună cu alții. [Pron. co-e-. / < lat. coheres, cf. fr. cohéritier].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COERÉDE s. m. (jur.) moștenitor împreună cu alții. (< lat. coheres, -edis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
COERÉDE s. v. comoștenitor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
coeréde s. m., pl. coerézi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
coeréde m. (co și erede). Jur. Erede împreună cu alțiĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COERÉDE ~zi m. Persoană care moștenește ceva împreună cu alții; comoștenitor. [Sil. co-e-re-] /<lat. coheres, ~edis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink