COLEÁȘĂ, coleșe, s. f. (Reg.) Mămăligă (moale). ♦ Un fel de terci făcut din făină de grâu fiartă sau prăjită în unt sau în untură. – Din scr. kuliješ, bg. kulijaša.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COLEÁȘĂ s. v. mămăligă, terci.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
coleáșă s. f. – 1. Terci. – 2. Mămăligă. – Mr. culeaș. Origine necunoscută. Apare în mai multe limbi sl. (bg. kuljaša, sb. kùliješ, rut. kułesa, pol. kułesz(a), rus. kuleš, ceh. kulaše, gulaše); (Cihac, II, 68; Iordan, Dift., 77), dar nu pare a fi cuvînt autentic sl., cf. Berneker 642. Este greu de susținut din mag. köles „mei” (Weigand, Jb., XVI, 222; Gáldi, Dict., 88), dacă se are în vedere răspîndirea cuvîntului; totuși, trebuie să aibă legătură cu mag. gulyas › rom. gulaș „terci cu sos și carne”. – Der. coleșer, s. n. (mestecău de mămăligă); coleși, vb. (a dilua, a dizolva, a topi).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
coleáșă s. f., art. coleáșa, g.-d. art. coléșei; pl. coléșe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
coleáșă f., pl. eșe și eșĭ (bg. kulĕáša, sîrb. kuliješ, gen. -ješa, rut. kuliš, tercĭ, kuléša, mămăligă, probabil d. ung. köleskása, d. köles, meĭ, și kása, coleașă). Olt. Fertură [!] de grisă [!] ș. a. Munt. (Ĭal.). Cĭulama fără carne. A se face coleașă, a se coleși, a se cofleși. – În Ban. Trans. Maram. coléșă, în Mold. nord culéșă, mămăligă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink