COLECTÚRĂ, colecturi, s. f. Nume dat unor oficii de colectare a cărților (pentru aprovizionarea bibliotecilor). ♦ Agenție de vânzare a biletelor de loterie. – Din germ. Kollektur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COLECTÚRĂ s.f. Oficiu de procurare a cărților necesare bibliotecilor. [< germ. Kollektur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COLECTÚRĂ s. f. oficiu de procurare a cărților necesare bibliotecilor. (< germ. Kollecktur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
colectúră s. f., g.-d. art. colectúrii; pl. colectúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
colectúră f., pl. ĭ (d. colector).Negustoria saŭ prăvălia colectoruluĭ, a celuĭ ce vinde bilete de loterie.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COLECTÚRĂ ~i f. Oficiu de colectare a cărților pentru aprovizionarea bibliotecilor. /<germ. Kollectur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink