COLIGATÍV, -Ă, coligativi, -e, adj. (Fiz.; despre proprietăți ale substanțelor) Care depinde numai de numărul și de natura moleculelor substanței. – Din fr. colligatif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COLIGATÍV, -Ă adj. (Fiz.; despre proprietăți ale substanțelor) Care depinde numai de numărul și de natura moleculelor substanței. [< fr. colligatif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COLIGATÍV, -Ă adj. (despre proprietăți ale substanțelor) care depinde numai de numărul și de natura moleculelor substanței. (<fr. colligatif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
coligatív adj. m., pl. coligatívi; f. sg. coligatívă, pl. coligatíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink