COLINÁR, -Ă, colinari, -e, adj. Cu coline; caracteristic pentru coline, de coline. Zonă colinară. – Colină + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COLINÁR, -Ă adj. cu coline, deluros, cu pante domoale. ◊ (despre râuri) rezultat din pâraie, care șiroiește de pe clinul dealurilor. ◊ (despre plante) care crește pe coline. (<fr. collinaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
colinár adj. m., pl. colinári; f. sg. colináră, pl. colináre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink