COLONÍST, -Ă, coloniști, -ste s. m. și f. Persoană care s-a strămutat din țara sa ori din locul de origine și s-a stabilit într-o regiune sau într-un oraș dintr-o țară străină. – Din germ. Kolonist.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COLONÍST, -Ă s.m. și f. Cel care a părăsit țara sau regiunea sa de origine și s-a stabilit într-un loc străin. [< germ. Kolonist].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COLONÍST, -Ă s. m. f. cel care a părăsit țara, locul său de origine și s-a stabilit într-o țară străină. (<germ. Kolonist)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
COLONÍST s. (înv.) colon. (~ pe un teritoriu străin.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
coloníst s. m., pl. coloníști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
coloníst, V. colón.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COLONÍST ~ștă (~ști, ~ste) m. și f. Persoană originară dintr-o metropolă și stabilită într-o colonie. /<germ. Kolonist
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
colonístă s. f., pl. coloníste
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
colón m. (lat. colónus, d. cólere, cultum, a cultiva. V. cultiv). Locuitor al uneĭ coloniĭ. Plantator, acela care cultivă pămîntu într´o colonie: coloniĭ Americiĭ, Algeriiĭ. În evu mediŭ, cultivator liber pe un pămînt seniorial. – Și colonist, -ă (germ. kolonist). V. moștean.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink