Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click.
COLÓR adj. invar. (Despre filme, fotografii etc.) Tehnicolor. – Din engl. color.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COLÓR adj. invar. (despre filme) Care este realizat în culori; tehnicolor. /<engl. color
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COLOR-, -COLOR v. colori-.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COLÓR adj. invar. (Despre filme) Tehnicolor. [< engl. color – culoare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COLÓR1 adj. inv. tehnicolor. (<engl. color)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
COLOR2(I)-, -COLÓR elem. „culoare”. (<fr. color/i/-, -colore, cf. lat. color)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
COLÓR adj. invar. v. tehnicolor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
colór adj. invar.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
colór, V. coloare.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
coloáre f., pl. orĭ, (lat. cólor, -óris; it. colóre, fr. couleur). Impresiune pe care o face asupra ochĭuluĭ lumina reflectată de corpurĭ. Carnațiune: a avea colorĭ frumoase. Văpsea [!], boĭa, materie colorată: a amesteca colorile. Munt. Despărțire (circumscripțiune, sector) de oraș. Fig. Aparență: colorile adevăruluĭ. Caracteru propriŭ uneĭ opiniunĭ, părerea politică: coloarea unuĭ ziar. Coloarea unuĭ loc, unuĭ oraș, aspectu supt [!] care se prezentă [!] (strade, case, obiceĭurĭ ș. a.). Colorile naționale, colorile steaguluĭ țăriĭ. Un om de coloare, un negru, un harap. – Barb. culoare (cp. cu colorat). Foarte des, (maĭ ales în est) și colór, n., pl. oare (it. colór. Cp. cu amor, favor, onor).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)