COLORÍST, -Ă, coloriști, -ste, s. m. și f. Pictor care se distinge prin atenția deosebită acordată coloritului tablourilor sale. – Din fr. coloriste.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COLORÍST, -Ă s.m. și f. Pictor care excelează în armonizarea culorilor. ♦ Cel care colorează stampe, hărți etc. [Cf. fr. coloriste].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COLORÍST, -Ă s. m. f. 1. pictor care excelează în armonizarea culorilor. 2. cel care colorează stampe, hărți etc. 3. (cinem.) specialist care realizează culoarea personajelor, după modelul conceput de regizor, pentru fiecare cadru în parte. (<fr. coloriste)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
coloríst s. m., pl. coloríști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
coloríst, -ă s. (it. colorista, fr. coloriste). Pictor care știe să pună bine colorile [!] unele lîngă altele, să coloreze bine. Colorator, acela care colorează stampele, gravurile, hărțile ș. a.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COLORÍST ~stă (~ști,~ste) m. și f. Pictor care se distinge prin îmbinarea artistică a culorilor. /<fr. coloriste
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
colorístă s. f., pl. coloríste
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink