COMANDATÚRĂ, comandaturi, s. f. Comandament al trupelor germane de ocupație. – Din germ. Kommandatur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COMANDATÚRĂ s.f. Comandament (al trupelor germane de ocupație). [Pl. -ri. / < germ. Kommandatur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COMANDATÚRĂ s. f. comandament (al trupelor germane de ocupație). (
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
comandatúră s. f., g.-d. art. comandatúrii; pl. comandatúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink