Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
COMANDITÁT, -Ă, comanditați, -te, adj., s. m. și f. (În economia capitalistă) (Persoană sau întreprindere) care se asociază la câștig și la pierdere cu comanditarul și răspunde nelimitat față de creditori pentru capitalul societății. – V. comandita.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COMANDITÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) căruia i se comanditează un capital, care răspunde nelimitat pentru gestiune. [Cf. fr. commandité].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COMANDITÁT, -Ă adj., s. m. f. (asociat) care răspunde solidar nelimitat, cu întreaga sa avere pentru angajamentele societății în comandită. (
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
comanditát adj. m., s. m., pl. comanditáți; f. sg. comanditátă, pl. comanditáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
COMANDITÁ, comanditez, vb. I. Tranz. A participa bănește la o întreprindere comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit. – Din fr. commanditer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A COMANDITÁ ~éz tranz. (fonduri) A pune la dispoziție prin comandită unei întreprinderi (comerciale, industriale etc.). /<fr. commanditer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COMANDITÁ vb. I. tr. A furniza, a împrumuta fonduri în comandită unei întreprinderi comerciale, industriale etc. [< fr. commanditer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COMANDITÁ vb. tr. a furniza fonduri în comandită. (
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
comanditá vb., ind. prez. 1 sg. comanditéz, 3 sg. și pl. comanditeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
comanditéz v. tr. (fr. commanditer). Com. Procur fondurile fără a lua parte la gestiunea eĭ [!] (cum aș face ca acționar).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink