Dex comerț

COMÉRȚ, (rar) comerțuri, s. n. Schimb de produse prin cumpărarea și vânzarea lor; ramură a economiei în cadrul căreia se desfășoară circulația mărfurilor. – Din fr. commerce, lat. commercium.

COMÉRȚ s.n. Schimb de produse prin vânzare și cumpărare. [Pl. -țuri. / < lat. commercium, cf. fr. commerce, it. commercio].

COMÉRȚ s. n. schimb de produse prin vânzare – cumpărare; ramură a economiei în cadrul căreia se desfășoară circulația mărfurilor. ♦ cameră de ~ = asociație legal constituită în vederea promovării schimburilor comerciale; ~ electronic = comerț făcut prin Internet. (< fr. commerce, lat. commercium, it. commercio)

COMÉRȚ s. negoț, negustorie, (rar) prăvălie, (înv. și reg.) sfârnărie, (turcism înv.) pazarlâc. (Se ocupa cu ~ul.)

comérț (comérțuri), s. m. – Schimb de produse prin cumpărare și vînzare. – Var. (înv.) comerciu. Lat. commercium, în parte prin it. commerzio sau cu pronunțarea germ. (sec. XVIII). – Der. comercia (var. comersa), vb. (a face comerț); comercial, adj., din fr. commercial; comercializa, vb. (a pune în vînzare), din fr. commercialiser; comerciant, s. m., din fr. comerçant.

comérț s. n., pl. comérțuri

COMÉRȚ ~uri n. 1) Activitate economică de valorificare a mărfurilor prin procesul de vînzare-cumpărare; negoț. 2) Ramură a economiei naționale în care se realizează circulația mărfurilor. /<fr. commerce, lat. commercium

comerciŭ n. (lat. commercium, d. con-, împreună, și merx, mercis, marfă. V. mercantil, marchidan, ĭarmaroc). Negoț, schimb de marfă și de banĭ. Negustorime: comerciu se plînge. Cameră de comerciŭ, corp de comercianțĭ care informează guvernu despre chestiunile comerciale. – Ob., dar nu maĭ bine, comerț, pl. urĭ (germ. kommerz). V. trafic.

COMÉRȚ (‹ lat. commercium, it. comertio) s. n. Schimb de produse prin vînzare-cumpărare; ramură a economiei naționale în cadrul căreia se desfășoară circulația mărfurilor; realizează legătura dintre producție și consum. ◊ C. interior = schimbul de mărfuri din interiorul unei țări. ◊ C. cu ridicata (sau angro) = formă de c. care constă în cumpărarea-vînzarea unor mărfuri în cantități mari și care de obicei face legătura dintre marile unități producătoare și comerțul cu amănuntul. ◊ C. cu amănuntul (sau en détail) = formă de c. care cuprinde vînzarea prin magazine, restaurante etc. a mărfurilor direct consumatorilor. ◊ C. cooperatist = formă de comerț în care schimbul de mărfuri prin intermediul vînzării-cumpărării este realizat de unități specializate ale cooperației. ◊ C. exterior = schimbul de mărfuri între țări; importurile și exporturile pe care le face o țară. C.e. este o formă de participare a țărilor la diviziunea internațională a muncii. ◊ C. invizibil = intrări sau ieșiri de valută reprezentînd plata serviciilor prestate unei țări de către o altă țară; plăți pentru transporturi maritime și de tranzit, pentru operații de asigurare, pentru operații de credit (dobînzi, comisioane), pentru acțiuni și servicii turistice, salarii etc.

ACORDUL GENERAL PENTRU TARIFE ȘI COMERȚ (în engl.: General Agreement on Tariffs and Trade – G.A.T.T.), organizație internațională guvernamentală, cu sediul la Geneva, creată în 1947 (își începe activitatea în 1948), în scopul dezvoltării comerțului mondial prin reducerea taxelor vamale, acordarea reciprocă a clauzei națiunii celei mai favorizate. Interzicerea restricțiilor cantitative la import și acordarea de concesii comerciale fără reciprocitate țărilor în curs de dezvoltare. Face parte din sistemul O.N.U. G.A.T.T., are 104 membri cu drepturi depline (1991), printre care și România (din 1971) și relații speciale cu încă 31 de state.

CONFERINȚA NAȚIUNILOR UNITE PENTRU COMERȚ ȘI DEZVOLTARE (în engl.: United Nations Conference on Trade and Development – U.N.C.T.A.D.) v. O.N.U..

ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A COMERȚULUI (O.M.C. – în engl.: World Trade Organisation – W.T.O.), organizație interguvernamentală, cu sediul la Geneva (Elveția), creată la 1 ian. 1995 ca succesoare a G.A.T.T. (Acordul General pentru Tarife și Comerț), în scopul constituirii unui forum pentru negocieri comerciale multilaterale, revizuirii politicilor comerciale naționale, extinderii colaborării cu alte instituții internaționale (în special cu F.M.I. și Banca Mondială) pentru a realiza o mai mare coerență în politica economică globală, promovării liberalizării schimburilor comerciale. Deși nu este o organizație specializată a O.N.U., are de fapt strânse raporturi cu aceasta.