Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
COMINÚȚIE, cominuții, s. f. (Rar) Reducere, împărțire în bucăți mici. – Cf. lat. comminuere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COMINÚȚIE s.f. (Rar) Reducere, împărțire în mici bucăți. [Gen. -iei, var. cominuțiune s.f. / < fr. comminution].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COMINÚȚIE s. f. reducere, împărțire în mici bucăți. ◊ rupere a unui os în mici fragmente. (< fr. comminution)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cominúție s. f. (sil. -ți-e), art. cominúția (sil. -ți-a), g.-d. art. cominúției; pl. cominúții, art. cominúțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)